Viața și activitatea savantului Ion Borcea
Ion Borcea s-a născut în vecinătatea comunei urbane Bacău la 13 ianuarie 1879 în satul Buhociul Nou. Copilăria și-a petrecut-o în comuna vecină Letea Veche unde părinții se stabiliseră pentru mai multă vreme. Tatăl era preot. Ivirea unei noi parohii disponibile la Racova, tot în județul Bacău, determină o nouă mutare a familiei acolo. Casa de la Racova va deveni locul deselor retrageri la țară pentru omul de știință.
Studii: medii: Liceul "C.Negruzzi" - Iași; bacalaureat în litere și științe (1897); universitare: Facultatea de Științe, Universitatea Iași; licențiat în 1900, Facultatea de Științe Naturale Sorbona (1903); doctoratul la Universitatea Sorbona în 1905 cu teza: "Recherches sur le systeme uro-genital de Elamobranches" sub conducerea lui Yves Delages. Specializări la Stațiunile Banyulis, Roscoff, Neapoli (1903 - 1908).
Specialitatea: Anatomie-morfologie-embriologie animală; entomologie aplicată; ihtiologie; oceanologie; muzeologie.
Funcții ocupate: Preparator laborator morfologie Facultatea de Științe Iași (1901); conf. catedra de zoofiziologie Iași (1906); profesor catedra de zoologie Iași (1909-1923). În suplinire catedrele: geografie (1914-1918), morfologie (1920-1923), fiziologie (1921-1924).
A publicat peste 100 de lucrări științifice în domeniile morfologiei, entomologiei, ihtiofaunei Mării Negre, faunei marine și a relictelor pontocaspice din limanuri și complexul Razelm.
În 1910 este redactor al Revistei Științifice "V.Adamachi", iar din 1914 al revistei științifice "Annales scientifique de l'Université de Jassy".
În perioada 1912-1936 este profesor la Universitatea din Iași și obține o serie de titluri științifice și funcții: doctor honoris causa al Universității din Montpellier (Franța); președinte al Societății zoologice din Franța; membru al Muzeului de Istorie Naturală din Paris și New York; membru corespondent al Academiei Române.

